Invitatii pentru pentru niste persoane foarte speciale: bunicii

A trecut si botezul lui Mihnea, acum mic crestin careia ursitoarele i-au harazit un viitor frumos si plin de realizari! A fost scaldat in cristelnita, infasurat in crisma, apoi a petrecut pana seara tarziu (mare petrecaret Mihnea asta, zau asa!!!), pentru ca a doua zi sa fie imbaiat si ferchezuit de catre nana si moasa.
Iar la acest eveniment important, pe langa parinti, au luat parte si niste persoane foarte-foarte speciale: bunicii. Ei sunt cei care au capatat rabdarea aceea de nepretuit (pe care noi acum n-o prea avem) de a-i asculta toate nemultumirile, de a-l convinge ca ceea ce i s-a pus in farfurie e o mancare extraordinar de gustoasa, ca fructul acela negustat e delicios! Care zambesc chiar si atunci cand a facut o boroboata si-l cearta cu caldura... (cum pot oare face asta?). Care, chiar daca anii i-au mai garbovit, stau aplecati asupra lui veghindu-i primii pasi... si cate si mai cate lucruri nemaipomenite pot face acesti oameni minunati!
Pai, pentru asa persoane speciale, invitatia trebuia sa fie macar la fel de speciala. Pentru ca ii iubim mult-mult de tot!

Zbor

Am zis ca pictez, si pictez tot ce prind! Am terminat cu peretii (desi cel din baie inca asteapta niste pestisori)? Nu-i nimic! Exista si alte locuri bune care sa gazduiasca culorile acrilice. Spre exemplu, o usa. Ei bine da, o usa, intr-o camera albastra, cu perdele albastre cu norisori, cu parchet albastru si mobila albastra. Nu, nu e vorba de camera unui alt copil! E vorba de un tanar de vreo 25 de ani, caruia sora si mama lui au vrut sa-i faca o surpriza (placuta sau nu!) si au hotarat ca ceea ce-l reprezinta pe dansul foarte bine este vulturul. Cum peretii nu puteau fi pictati (si nici nu se dorea asta, pentru ca albastrul e culoarea lui favorita, daca nu v-ati prins pana acum), singurul loc de unde-si putea lua zborul vulturul meu era usa camerei lui. Si, pentru ca-ntr-o camera albastra un pic de galben e mereu bine-venit (nu ca in apartamentul meu, unde e mult galben si albastru ioc! - dar asta-i alta poveste) vulturul meu scruteaza norii, care ascund discret razele soarelui.

Si uite-asa, un vultur a prins aripi pe o usa!